Asociatia Lemniko a lansat programul de voluntariat.
„Salutare, sunt Natalia şi-ţi povestesc astăzi despre cum m-a ajutat voluntariatul.
Nu ştiu dacă li se întâmplă tututror ca la o anumită perioada a existenţei lor să experimenteze stările prin care am trecut eu, dar la zile cu poveste între oameni apropiaţi, am constatat că împărtăşim aceleaşi experienţe şi emoţii, mai ales după încheierea unui ciclu universitar.
Deşi am iubit majoritatea cursurilor din timpul facultăţii şi mă implicăm activ în proiectele care se iveau, după ce mi-am luat diploma de licentă, am constatat că îmi va fi foarte dificil să găsesc un loc de muncă în domeniu aşa că am stat o vreme să cuget ce am de făcut, spre ce să mă îndrept, ce îmi place să fac.
Am început să merg la interviuri de angajare şi, deşi totul părea să fi mers bine, am fost respinsă de numeroase ori până când am început să mă gândesc că poate într-adevăr nu sunt un om competent, aşa cum mă considerăm. Am intrat în depresie, îmi părea că toată lumea mă respinge şi nu reuşeam să mă realiniez cu mediul ce mă înconjura şi cu mine, îmi părea că acea stare fusese acolo de la început şi intentiona să rămână acolo, ca o nefericire normală, ca o rutină monotonă până când… Până când lucrurile mărunte în care mă implicasem au început să dea roade, cercul meu de cunoştinţe s-a mărit şi parcă dintr-o dată oamenii pe care eu îi apreciam şi în cauza cărora credeam, au început să aibă nevoie de ajutorul meu iar eu eram mai mult decât fericită să îl ofer… Întâi i-am ajutat pe oamenii din jurul meu după care am început să caut programe de voluntariat şi, în funcţie de preferinţele mele, am ales să mă implic total de fiecare dată, ca şi când viaţa şi fericirea mea depindeau de acea activitate.
De ce să faci voluntariat? Cu ce m-am ales? În primul rând cu mulţumirea că am făcut bine celor din jurul meu care, la rândul lor, fac şi ei bine celor din jurul lor ceea ce înseamnă că facem un pas spre a redeveni umani, spre o lume mai blândă unde cei mai importanţii suntem noi, toţi oamenii. Mi-am făcut cunoştinţe şi prieteni, oameni pe care mă pot baza atunci când am un interes profesional, când îmi este greu, sau când pur şi simplu vreau să petrec un moment liniştit povestind. Nu cred că mai este nevoie să menţionez toate lucrurile pe care le-am învăţat şi competenţele dobândite. Privind în urmă la experienţele interviurilor pentru angajare cred că problemele au fost lipsa experienţei şi poate lipsa de încredere în mine, ceea ce în momentul de faţă nu mai poate fi pus la îndoială, dar cel mai important lucru cu care m-am ales în urma ultimei activităţi de voluntariat este jobul pe care îl am acum. De curând cineva mi-a spus că de fapt am un jobby, adică genul ăla de serviciu pe care îl faci ca hobby, care te umple de bucurie şi de care nu te plictiseşti.”
Natalia Crăciun, fost voluntar al Asociaţiei Lemniko şi actualul ei director de creaţie.
Familia Lemniko este o lume colorată şi veselă unde este important felul în care tu te simţi, dar, de asemenea, este foarte important să-ţi rezolvi tascurile cu simt de răspundere pentru că, aşa cum poate ştii, suntem o structură de economie socială şi bunăstarea unor oameni depinde de fiecare dintre noi. Ceea ce, cred eu, este grozav pentru că în timp ce ajuţi oameni care provin din medii vulnerabile, te împlineşti şi profesional.
Constant avem nevoie de oameni talentaţi şi dedicaţi care să se identifice cu scopul pe care îl avem, să combatem sărăcia şi excluziunea socială din comunitatea unde ne desfăşurăm activitatea.
Avem nevoie de o echipa responsabilă şi devotată care să se ocupe de următoarele posturi:
– voluntar creaţie jucării (designeri, pictori, sculptori, arhitecţi);
– voluntar marketing şi vânzări;
Veţi avea ocazia să observaţi şi să vă implicaţi în implementarea unui proiect european, să vă acomodaţi cu mediul de afaceri, să observaţi cum se pune pe picioare şi se dezvoltă o afacere de la zero. Activităţile se vor desfăşura la biroul din Bucureşti, nu vei fi nevoit să mergi la fabrică decât atunci când îţi doreşti.