Se întâmplă ca în drumul nostru spre job-uri să circulăm cu mijloacele de transport în comun, iar uneori lăsăm gândurile de-o parte şi privim în jur. O privire fugară în ochi şi un schimb de zâmbete poate anima ziua oricui,dar cât de des mai avem parte de astfel de interacţiuni? Uneori privim în jur şi căutăm o sclipire în ochi, dar parcă o găsim tot mai greu pentru că oamenii privesc în jos… la telefon, la tabletă sau alte gadget-uri. Poziţia corpului transmite un mesaj celor din jur, iar o privire în jos indică tristeţe sau un om căzut pe gânduri pe care nu vrei să îl deranjezi… vine o vreme când ne e greu să interacţionăm cu oameni reali, ne simţim singuri şi nu înţelegem de ce. Este simplu, pentru că asta cerem.
O să te rog să faci un exerciţiu de imaginaţie. Gândeşte-te la un individ de treizeci de ani şi la un copil de zece ani, amândoi concentraţi la telefonul pe care îl poartă în mână.
La noi, un avânt tehnologic s-a resimţit în ultimii 10 ani ceea ce înseamnă că omul de treizeci de ani, spre deosebire de copil, a avut douazeci de ani la dispoziţie ca să îşi ocupe timpul cu alte activităţi, poate să privească în jur şi să observe, să se bucure de ceea ce vede, dar ce facem cu copilul de zece ani care intră direct în acest univers în care pare că dispunem de orice informaţie avem nevoie, dar pe care nu ne străduim să o reţinem ci îi dăm un save, cu gândul că revenim, dar este curând înlocuită de alta cu care procedăm exact în acelaşi mod?Acelaşi univers în care cei mai buni prieteni sunt aceia care dau likeuri şi ne comentează constant pe profilul de facebook…Cu toţii avem un moment în care ne simţim singuri. Ganedeste-te cum ar fi să trăieşti majoritatea timpului tău simţindu-te astfel.
Ca părinte, cum te-ai simţi ştiind că micuţul tău trece prin acele stări?
Nu mă înţelege greşit, aceste gadget-uri care ajută informaţia să circule şi ne înlesnesc accesul la ea ne sunt foarte utile, dar utilizate în doze controlate, altfel devin copleşitoare, ele nu sunt jucării pentru copii. Pentru cei mici alege jucării care ajută la dezvoltarea lor, care prin ideile puse în contextul ludicului reuşesc să transmită valori care conturează calitatea umană.
Principalul motor de învăţare al copiilor este imitaţia. Începând din primele sale luni de viaţă, observă ce se întâmplă în jurul lui şi acumulează informaţii urmând ca mai apoi să se folosească de ele pentru a se putea exprima şi pentru a putea interacţiona cu tot ce-l înconjoară iar tu eşti cel mai aproape de el în primii lui 7 ani de viaţă. Nu-l lăsa să creadă că lumea şi viaţă înseamnă să stai singur, cu privirea separată de oameni, nu-l lasă să creadă că atunci când vorbeşti cu cineva este în regulă să priveşti ultimele ştiri apărute şi nu în ochii persoanei de lângă tine.
Fiecare copil este diferit şi are interese speciale, încearcă să le descoperi şi să le dezvoltaţi împreună, nu uita că ceea ce îi oferi acum, o să poarte o viaţă, dar vorbim despre un subiect pe care, cu siguranţă, îl vom aborda mai pe larg într-un alt articol.
Nouă cel mai mult ne plac jucăriile din lemn şi credem că suntem iscusiţi în crearea lor, dar nu ne interesează jucăria în sine cât ne interesează influenţa pe care o are asupra juniorului.
Sunt felurite tipuri de jucării care ajută la dezvoltarea fizică şi cognitivă, la dezvoltarea abilităţilor de coordonare mâini-ochi, potrivite pentru toate vârstele. La Lemniko, pe lângă aspectul educativ, ne asigurăm că designul şi finisajul este unul care încurajează veselia şi ghiduşiile constructive, Bucuraţi-vă împreună!
Iată un filmuleţ care dă de gândit:



formular 2% lemniko