Când vorbim despre grupurile vulnerabile, trebuie să avem în vedere că există două categorii de astfel de grupuri judecând după perioada sau intensitatea  stării de risc.Avem pe o parte grupurile lipsite de mijloace, de cele mai multe ori într-o stare de sărăcie care se prelungeşte pe o perioada lungă de timp şi care nu poate fi uşor înlăturată,grupuri care nu pot profitade oportunităţi şi care sunt fără apărare în faţă problemelor iar în această categorie o să enumaram persoanele cu dizabilităţi, copiii abandonaţi, unele minorităţi etnice, familiile monoparentale, vârstnicii etc.

Cealaltă categorie cuprinde  oameni aflaţi într-o stare problematica care le plasează bunăstarea sub ceea ce este considerat acceptabil sau normal de către societate, în cazul cărora starea de risc este tranzitorie şi care se datorează, uneori, unor factori externi cărora au eşuat să le facă faţă sau altor evenimente. Din această categorie fac parte persoanele care migrează către un loc de muncă, debutanţii pe piaţă muncii, femeile aflate în perioada maternităţii…

După cum se vede, nu există o definiţie pentru conceptul de grup vulnerabil ci sunt folosiţi o varietate largă de indicatori pentru a determina categoria, iar sărăcia este cel mai vizibil dintre ei.

În România , aproape o treime din populaţia ţării se confruntă cu lipsuri materiale, nu are un venit stabil,o locuinţa şi nici nu îşi poate asigura o alimentaţie îndestulătoare. Sărăcia poate fi atât o stare datorată uneia din situaţiile vulnerabile amintite mai sus sau poate fi şi un rezultat al stării de slăbiciune. Schema acestei afirmaţii ar fi una cât se poate de logică, o persoană care nu are venituri are şanse limitate de a accesa un nivel de educaţie superior care oferă oportunităţi pe piaţă muncii şi realizare personală prin urmare şi calificarea va fi poate una necorespunzătoare cu aspiraţiile personale, slujba prost remunerată, controlul stării de sănătate devine un moft costisitor etc.

În ultimii ani au început să fie active pe scena socială numeroase organizaţii care investesc timp şi dedicaţie în cauze umanitare, aceste grupuri vulnerabile pe care le-am amintit fiind beneficiare ale programelor respective, însă dezvoltarea lor, de multe ori, nu este una durabilă.

În alte articole v-am povestit despre cum vedem la Lemniko dezvoltarea durabilă şi ce încercăm să facem că să ne atingem scopul.
formular 2% lemniko